Se face că ieri am fost la penultima oră de desen de pe anul ăsta şi nu am putut să nu observ cum cursul de orgă de alături, mai precis copiii de la cursul de orgă de alături au încetat a mai scoate sunetele pe care le auzi în mod normal atunci când cineva încearcă să convingă un câine să înveţe chitară şi au început, în sfârşit, să cânte. Recunosc, nu foarte bine, dar progresul e evident, în special pentru cei care i-au suportat tot anul, în fiecare miercuri, de la 4 la 6. Their parents must be so proud... În plus, mă jur că dacă la anu, în loc de aceeaşi grupă, or să bage concomitent cu noi o serie noua de începători, îmi bag picioarele în ea de comunicare profesor-elev, elev-elev, şi nu vin la absolut nicio oră neînsoţită de mp3-player.
Şi da, acolo chiar scrie cultupii. Nu întrebaţi de ce, pur şi simplu aşa stau lucrurile în partea asta a ţării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu